Up România, unul dintre jucătorii importanți de pe piața beneficiilor extrasalariale, publică rezultatele unui studiu național realizat împreună cu Reveal Marketing Research privind nivelul de pregătire al companiilor și percepțiile angajaților în contextul Directivei europene privind transparența salarială. Datele relevă un decalaj semnificativ între cele două părți: angajatorii și angajații percep diferit transparența, echitatea și comunicarea salarială, chiar dacă ambele tabere sunt familiarizate cu schimbările legislative care urmează.
România intră în era transparenței salariale cu un deficit de încredere între angajați și angajatori
Chiar dacă directiva nu și-a produs încă efectele, potrivit studiului, 76% dintre angajatori recunosc existența unor diferențe salariale între persoane aflate pe roluri comparabile și le explică prin factori precum performanța, experiența profesională sau negocierea individuală. În același timp, 59% dintre angajați consideră că există diferențe salariale nejustificate și doar 27% declară că au un nivel ridicat de încredere în echitatea sistemului salarial.
Datele sugerează că principala provocare pentru companii nu este existența diferențelor salariale în sine, ci capacitatea de a le explica și justifica într-un mod clar și credibil.
Companiile cunosc Directiva europeană, dar puține se consideră pregătite pentru implementare
Majoritatea angajaților și angajatorilor sunt familiarizați cu Directiva privind transparența salarială. 72% dintre angajați au auzit deja de noile prevederi europene, iar 8 din 10 spun că ar fi mai predispuși să aplice la companii care afișează salariul și pachetul de beneficii extrasalariale complet în anunțurile de recrutare.
În rândul angajatorilor, 52% declară că au un nivel mediu sau ridicat de familiarizare cu Directiva. Cu toate acestea, doar 19% consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea acesteia.
„Directiva privind transparența salarială reprezintă una dintre cele mai importante schimbări care vor influența relația dintre angajatori și angajați în următorii ani. Dincolo de obligațiile de conformare, vorbim despre o transformare profundă a modului în care organizațiile construiesc încredere și explică deciziile legate de remunerare. Abordăm activ acest subiect, aducând la aceeași masă specialiști în resurse umane, experți în legislația muncii și lideri de business, prin webinarii, sesiuni de informare și inițiative dedicate mediului de afaceri. Studiul realizat împreună cu Reveal Marketing Research reprezintă un nou pas în acest demers și oferă o imagine clară asupra nivelului actual de pregătire a pieței din România, precum și asupra provocărilor pe care organizațiile trebuie să le gestioneze în perioada următoare.”, a declarat Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și CEO Up România.
Angajații cer mai multă transparență decât cred companiile că oferă
Percepția asupra transparenței salariale diferă semnificativ între cele două categorii analizate. În timp ce 96% dintre angajatori declară că își comunică politicile salariale cel puțin parțial și 43% consideră că o fac în mod transparent, doar jumătate dintre angajați percep angajatorul ca fiind transparent în privința remunerării.
Mai mult, doar 49% dintre angajați consideră că regulile și criteriile de stabilire a salariilor sunt clare, iar 33% declară că nu au acces la niciuna dintre informațiile salariale evaluate – interval salarial, criterii de performanță, grile sau politici de creștere. Lipsa accesului este mai accentuată în rândul angajaților entry-level (48%) și în IMM-uri (39%).
Transparența salarială scoate la suprafață o problemă profundă: lipsa standardizării proceselor de salarizare
Rezultatele studiului arată că multe organizații se află încă într-o etapă de construcție a infrastructurii necesare pentru implementarea transparenței salariale. Doar 30% dintre angajatori declară că au procese de salarizare bine standardizate, 33% au grile salariale complete, iar numai 21% au politici salariale complet formalizate.
Costurile, complexitatea sistemelor de compensare și gestionarea reacțiilor angajaților sunt principalele provocări asociate implementării Directivei, resimțite mai intens de companiile mari, cu peste 250 de angajați, și de multinaționale, unde toate barierele analizate sunt menționate semnificativ mai frecvent decât media.
Principalele priorități ale angajatorilor pentru următoarele 12 luni vizează revizuirea pachetelor de beneficii (43%), definirea grilelor salariale (31%) și pregătirea managerilor (31%), semn că organizațiile se concentrează pe consolidarea fundamentelor necesare înainte de a putea comunica transparent.
Angajații văd transparența salarială ca pe un plus de încredere, angajatorii o privesc prin prisma riscurilor
Cifrele spun totul: 41% dintre angajați susțin că ar accepta un salariu ușor mai mic la o companie percepută ca transparentă, disponibilitatea fiind mai ridicată în rândul angajaților mid-level (53%) și din multinaționale (47%). Aproape 80% ar aplica mai degrabă la un angajator care afișează salariul în anunțuri, iar 43% spun că transparența le-ar crește direct încrederea în companie.
De cealaltă parte, doar 21% dintre angajatori văd în transparența salarială un avantaj major de employer branding, deși recunosc efectele pozitive pe care aceasta le-ar putea avea asupra atractivității și recrutării. Principalele riscuri percepute rămân apariția nemulțumirilor (49%) și a conflictelor interne (42%), îngrijorări mai accentuate în companiile mari.
Beneficiile extrasalariale susțin percepția de echitate, completând o remunerație considerată corectă
33% dintre angajați consideră că beneficiile contribuie mult sau foarte mult la percepția unui salariu corect, procentul urcând la 43% în rândul managementului. Cele mai importante beneficii rămân tichetele de masă (54%), iar 64% dintre respondenți apreciază că beneficiile le sunt comunicate transparent.
Echitatea salarială există pe agenda companiilor, însă procesele sunt încă neuniforme
Companiile declară că utilizează diverse mecanisme pentru gestionarea diferențelor de remunerare. Cea mai frecventă abordare este alinierea treptată a salariilor în timp (36%), strategie adoptată în special de organizațiile mari, cu peste 250 de angajați (53%) și de multinaționale (49%). Cu toate acestea, aproape un sfert dintre angajatori (22%) afirmă că organizația lor nu are încă o abordare clară pentru gestionarea acestor diferențe.
Studiul arată că analiza diferențelor salariale de gen este prezentă în majoritatea organizațiilor, însă de cele mai multe ori este realizată ocazional (45%), în timp ce monitorizarea constantă rămâne limitată la doar 16% dintre respondenți. Atunci când sunt identificate diferențe salariale de gen, 73% dintre companii declară că iau cel puțin parțial măsuri pentru corectarea acestora, procesele fiind mai mature în cazul multinaționalelor.
În același timp, rezultatele evidențiază lipsa unor practici unitare în ceea ce privește salarizarea angajaților care revin din concediul de maternitate. Cea mai frecventă abordare este ajustarea parțială a salariului (30%), în timp ce doar 15% dintre organizații declară că aliniază remunerația la nivelul pieței sau al echipei după revenirea din concediu. Datele sugerează că această zonă rămâne una dintre oportunitățile importante pentru consolidarea echității salariale în organizațiile din România.
Studiul privind transparența salarială a fost realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România în luna mai 2026, pe un eșantion de 1.200 de respondenți din mediul urban, dintre care 800 de angajați și 400 de reprezentanți ai angajatorilor (specialiști HR, manageri și antreprenori). Datele au fost colectate online, prin interviuri auto-administrate (CAWI), iar durata medie de completare a chestionarului a fost de 15–20 de minute.
