Fibromul uterin este una dintre cele mai frecvente afecțiuni ginecologice — statisticile arată că până la 70-80% dintre femei dezvoltă fibroame uterine până la vârsta de 50 de ani, deși nu toate cauzează simptome. Vestea bună: nu orice fibrom necesită operație. Vestea mai puțin bună: multe femei ajung la medic abia când simptomele le afectează semnificativ calitatea vieții. Iată ce opțiuni de tratament există și cum se ia decizia corectă.
Ce este fibromul uterin?
Fibromul uterin (numit și miom uterin sau leiomiom) este o tumoră benignă — non-canceroasă — care se dezvoltă din țesutul muscular al uterului. Fibroamele pot fi unice sau multiple, de dimensiuni variabile (de la câțiva milimetri până la mai mulți centimetri) și pot apărea în diferite locații față de peretele uterin:
- Submucos — crește spre interiorul cavității uterine; cel mai frecvent asociat cu sângerări abundente și infertilitate
- Intramural — în grosimea peretelui uterin; cel mai frecvent tip
- Subseros — crește spre exteriorul uterului; poate comprima organele adiacente
Localizarea și dimensiunea fibromului sunt factori decisivi în alegerea tratamentului.
Simptome care indică necesitatea tratamentului
Nu toate fibroamele necesită tratament. Decizia terapeutică se ia în funcție de simptome, nu doar de prezența fibromului. Tratamentul devine necesar când apar:
- Sângerări menstruale abundente care duc la anemie feriprivă
- Dureri pelvine cronice sau presiune în zona abdomenului inferior
- Menstruații prelungite (peste 7 zile)
- Sângerări între menstruații
- Frecvență urinară crescută sau dificultăți de urinare, prin compresia vezicii urinare
- Dureri în timpul actului sexual
- Abdomen mărit de volum vizibil
- Dificultăți în obținerea sau menținerea sarcinii
Dacă fibromul este mic, asimptomatic și descoperit întâmplător la o ecografie de rutină, medicul poate recomanda monitorizare periodică fără tratament activ.
Opțiunea 1 — Monitorizarea activă (watchful waiting)
Pentru fibroame mici, asimptomatice, mai ales la femeile apropiate de menopauză (când fibroamele tind să se micșoreze natural din cauza scăderii estrogenului), medicul poate recomanda pur și simplu monitorizare ecografică la 6-12 luni.
Când este potrivită:
- Fibrom mic, fără simptome
- Pacienta se apropie de menopauză
- Calitatea vieții nu este afectată
Opțiunea 2 — Tratamentul medicamentos
Tratamentul medicamentos nu elimină fibromul, dar poate controla simptomele și, în unele cazuri, reduce temporar dimensiunea acestuia.
Contraceptive orale și dispozitiv intrauterin cu levonorgestrel (DIU hormonal) Reduc sângerările menstruale și ameliorează durerile, dar nu acționează direct asupra fibromului. Eficiente pentru controlul simptomelor pe termen mediu.
Analogi GnRH (Gonadotropin-Releasing Hormone) Medicamente injectabile care induc o menopauză temporară, reducând dramatic nivelul de estrogen. Pot micșora fibromul cu 30-50% în 3-6 luni. Folosiți frecvent preoperator pentru a reduce dimensiunea fibromului și a facilita intervenția chirurgicală. Nu sunt recomandate pe termen lung din cauza efectelor secundare (pierdere de masă osoasă, bufeuri).
Ulipristal acetat Modulatori selectivi ai receptorilor de progesteron, eficienți în reducerea sângerărilor și a dimensiunii fibromului. Utilizarea lor a fost restricționată în UE din cauza unor riscuri hepatice rare — discută cu medicul despre disponibilitatea și siguranța actuală.
Acid tranexamic și antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) Reduc intensitatea sângerărilor și durerile menstruale, fără a acționa asupra fibromului în sine. Utile ca tratament simptomatic pe termen scurt.
Limitele tratamentului medicamentos:
- Efectele sunt temporare — fibromul revine la dimensiunea inițială după oprirea tratamentului
- Nu rezolvă problema structural
- Nu este eficient pentru fibroame mari sau multiple
Opțiunea 3 — Proceduri minim invazive non-chirurgicale
Embolizarea arterelor uterine (UAE) O procedură de radiologie intervențională în care se blochează fluxul sanguin către fibrom, determinând reducerea acestuia. Nu necesită anestezie generală. Avantaj: uterul este păstrat. Dezavantaj: nu este recomandată femeilor care doresc sarcini viitoare.
Ablația endometrială Distrugerea stratului interior al uterului pentru controlul sângerărilor. Eficientă doar pentru fibroame submucoase mici. Nu este o soluție pentru fibroame mari.
Opțiunea 4 — Tratamentul chirurgical
Chirurgia este indicată când tratamentul medicamentos nu este eficient, fibroamele sunt mari sau multiple, simptomele sunt severe ori pacienta dorește o soluție definitivă.
Miomectomia — îndepărtarea fibromului cu păstrarea uterului. Indicată în special la femeile care doresc să rămână gravide. Poate fi realizată laparoscopic, histeroscopic sau prin chirurgie deschisă, în funcție de localizarea și dimensiunea fibromului.
Histerectomia — îndepărtarea uterului. Singura soluție definitivă pentru fibromul uterin. Indicată când fibroamele sunt foarte mari, multiple, când pacienta nu dorește sarcini viitoare sau când alte tratamente au eșuat. Poate fi realizată laparoscopic, vaginal sau prin chirurgie deschisă.
Cum se ia decizia finală?
Decizia terapeutică corectă depinde de mai mulți factori individuali:
| Factor | Influență asupra deciziei |
|---|---|
| Dimensiunea și numărul fibroamelor | Fibroame mari/multiple → chirurgie mai probabilă |
| Localizarea fibromului | Submucos → histeroscopie; intramural mare → laparoscopie |
| Severitatea simptomelor | Simptome severe → tratament activ obligatoriu |
| Dorința de sarcini viitoare | Da → miomectomie; Nu → histerectomie posibilă |
| Apropierea de menopauză | Menopauza apropiată → monitorizare sau tratament conservator |
| Răspunsul la tratamentul anterior | Eșec medicamentos → chirurgie |
Dacă ai fost diagnosticată cu fibrom uterin și vrei să înțelegi ce opțiune de tratament este potrivită pentru situația ta specifică, o consultație specializată la Dr. Gică Gheorghe îți poate oferi un plan terapeutic personalizat — detalii pe gheorghegica.ro.
(Publicitate)
