Insuficienţa cardiacă apare atunci când muşchii inimii nu pompează sângele aşa cum ar trebui, acest lucru cauzând acumularea de lichid în plămâni şi îngreunarea respiraţiei. Arterele îngustate sau hipertensiunea arterială slăbesc sau rigidizează inima şi astfel, aceasta nu mai poate pompa sângele corespunzător.
Cu tratamentul adecvat se pot ameliora simptomele şi se prelungeşte viaţa, dar sunt recomandate şi schimbări ale stilului de viaţă, păstrarea greutăţii normale, exerciţiile fizice regulate şi o dietă sănătoasă cu conţinut redus de sodiu. Toate aceste măsuri pot îmbunătăţi calitatea vieţii, însă, în cazurile grave, pacientul poate avea nevoie de transplant de inimă sau de un dispozitiv de asistenţă ventriculară.
Simptome ale insuficienţei cardiace
Insuficienţa cardiacă poate fi cronică sau acută, iar simptomele acesteia includ oboseală şi slăbiciune, dificultăţi de respiraţie în timpul activităţilor fizice, umflarea picioarelor şi a gleznelor, bătăi rapide şi neregulate ale inimii sau capacitate redusă de a face mişcare.
Alte simptome pot fi respiraţia şuierătoare, tuse persistentă cu mucus alb sau roz, umflarea zonei abdominale, creşterea în greutate rapidă din cauza acumulării de lichide, greaţa şi lipsa apetitului, dificultate de concentrare şi durere în piept dacă este prezent şi un atac de cord.
Medicul ar trebui contactat de urgenţă dacă persoana simte dureri în piept, leşină sau se simte foarte slăbită, sesizează bătăi rapide şi neregulate ale inimii şi dificultate de respiraţie sau tuse cu mucus spumos, alb sau roz.
Cauzele insuficienţei cardiace
Insuficienţa cardiacă apare de cele mai multe ori ca urmare a unei afecţiuni care a slăbit inima. În insuficiența cardiacă, ventriculii pot deveni rigizi și nu se mai umple corespunzător între bătăi. La unii oameni, mușchiul inimii poate fi deteriorat și slăbit, iar ventriculii se pot întinde până la punctul în care inima nu poate pompa suficient sânge prin corp.
Insuficiența cardiacă poate afecta ventriculul stâng, ventriculul drept sau ambele ventricule. În general, insuficiența cardiacă începe cu partea stângă, în special cu ventriculul stâng – camera principală de pompare a inimii.
Medicul poate determina cât de bine pompează inima măsurând cât de mult sânge este pompat la fiecare bătaie, adică fracția de ejecție care este utilizată pentru a clasifica insuficiența cardiacă și a stabili tratamentul. Într-o inimă sănătoasă, fracția de ejecție este de 50% sau mai mare, ceea ce înseamnă că mai mult de jumătate din sângele care umple ventriculul este pompat cu fiecare bătaie.
Dar insuficiența cardiacă poate apărea chiar și cu o fracție de ejecție normală. Acest lucru se întâmplă dacă mușchiul inimii devine rigid din cauza unor afecțiuni precum hipertensiunea arterială.
Afecţiuni care pot afecta inima
Am văzut că insuficienţa cardiacă poate fi cauzată de unele afecţiuni care slăbesc inima, unele dintre acestea fiind prezente în mod asimptomatic:
Boala coronariană şi atacul de cord
Sunt cauzate de acumularea de depozite de grăsime în artere şi reducerea fluxului de sânge. Dacă artera coronară este blocată complet, survine atacul de cord.
Tensiune arterială crescută
Inima trebuie să lucreze mai mult decât în mod normal, depunând un efort suplimentar care îi rigidizează sau îi slăbeşte muşchii.
Defecte ale valvelor cardiace
O valvă deteriorată din cauza unui defect congenital, a bolii coronariene sau a infecţiei cardiace, forţează inima să lucreze mai mult, iar acest lucru o va slăbi în timp.
Leziuni ale muşchiului inimii
Pot fi ereditare sau cauzate de infecţii, consumul exagerat de alcool şi cocaină, dar şi de medicamentele folosite în chimioterapie.
Inflamaţia muşchiului inimii
Este cauzată de un virus.
Defecte congenitale
Camerele inimii sau valvele nu sunt formate corect, iar părţile sănătoase ale inimii trebuie să lucreze mai mult.
Aritmii
Dacă inima bate prea repede, depune efort suplimentar şi, dacă bate prea lent, apare insuficienţa cardiacă.
Boli pe termen lung
Precum diabetul, HIV, hipertiroidie sau hipotiroidie.
Alte cauze
Reacţii alergice, cheaguri de sânge în plămâni, infecţii severe, anumite medicamente, viruşii care atacă muşchii inimii.
Complicaţii ale insuficientei cardiace
Complicațiile insuficienței cardiace depind de severitatea bolii de inimă, de starea generală și de alți factori, cum ar fi vârsta şi pot include:
Insuficienţă şi leziuni renale
Dacă este redus fluxul de sânge către rinichi şi nu se face tratament la timp se poate ajunge la insuficienţă şi chiar la leziuni renale care ajung să necesite dializă.
Probleme ale valvelor cardiace
Dacă inima este mărită sau presiunea din interior este prea mare, valvele inimii pot ajunge să nu mai funcţioneze corespunzător.
Probleme de ritm cardiac
Cresc riscul de insuficienţă cardiacă.
Leziunile hepatice
Insuficiența cardiacă poate provoca acumularea de lichid care exercită o presiune prea mare asupra ficatului şi face mai dificilă funcționarea corectă a ficatului.
Măsuri pentru prevenirea insuficienţei cardiace
Secretul pentru prevenirea insuficienței cardiace consta în reducerea factorilor de risc, modificarea stilului de viață şi administrarea medicamentaţie prescrisă de medic.
Modificările stilului de viață care ajuta la prevenirea insuficienței cardiace includ renunţarea la fumat, ţinerea sub control a unor afecţiuni precum hipertensiunea arterială sau diabetul, exerciţiile fizice, o alimentaţie sănătoasă, menţinerea greutăţii normale şi reducerea stresului.
