Ștefania Mărăcineanu, orfana care a inventat „ploaia artificială” și căreia fiica celebrei Marie Curie i-ar fi furat „Nobelul” pentru fizică – 140 de ani de la naștere

Ștefania Mărăcineanu s-a născut pe 18/30 iunie 1882 la București într-o familie modestă dar a rămas orfană de mică, fiind crescută la Azilul Elena Doamna, unde a învățat foarte bine, reușind să termine la 21 de ani în 1903, Școala Centrală din București.

În 1910, a absolvit Universitatea din București, Facultatea de Științe Fizic0-Chimice. Predă fizica și chimia la Școala Centrală și obține sprijin să audieze cursurile ținute la Paris de Marie Curie. Începe doctoratul în chimie și obține titlul în 1924.

Devine în 1925 cadru universitar la Universitatea din București.

Ștefania Mărăcineanu a sesizat fenomenul radioactivității artificiale, lucrând alături de Marie Curie, dar fiica sa. Irene Joliot Curie și soțul acesteia se pare că ar fi folosit experiențele făcute de Ștefania Mărăcineanu dar nu au integrat-o printre ei atunci când cei doi au obținut Nobelul.

Ștefania Mărăcineanu a făcut cercetări asupra declanșării artificiale a ploii, cu sprijinul Guvernului Franței inclusiv în Algeria, după ce în 1931, a provoca în Bărăgan, prima ploaie artificială.

În 1936, intră în colectivul de cercetare al Academiei Române ca șefă de sector de cercetare, dar fără să i se recunoască aportul în radioactivitatea artificială. Ea a afirmat că lumina solară poate induce radioactivitate artificială ceea ce i-a adus izolarea de către francezi care au tranșat disputa internațională creată de aserțiunile Ștefaniei Mărăcineanu în anii 20-30. A mai afirmat că activitatea seismică poate fi anticipată prin monitorizarea creșterii rapide a nivelului radioactivității în zona epicentrului.

A murit în 15 august 1944 la București, din cauza cancerului provocat de expunerea constantă la substanțe radioactive.

Contează mai puțin azi dacă i s-a furat sau nu i s-a furat Nobelul de către soții Curie. Ideea este că Ștefania Mărăcineanu a avut soarta atâtor savanți români ignorați de statul român și recunoscuți parțial pestre granițe.

Evident, lumea era în plin război când Ștefania Mărăcineanu era la apogeu. Probabil pe timp de pace, altfel ar fi putut fi înțeleasă și descoperită savanta româncă.

Lasă un comentariu