Inima este un mușchi care are propria rețea electrică și un ritm (ritmul sinusal) care este dat de nodul sinusal. Acest ritm constă din impulsuri electrice care, pentru a fi normale, trebuie să aibă o anumită frecvență (este ceea ce se numește puls). Cu toții știm că pulsul normal al unui adult trebuie să aibă între 60-80 de bătăi pe minut.
La unele persoane se poate manifesta însă o anomalie a sistemului electric al inimii, acest lucru înseamnă că inima bate fie mai repede, fie mai lent decât ar fi normal (de asemenea se poate întâmpla să bată neregulat).
Tipurile aritmiilor cardiace
Literatura de specialitate recunoaște mai multe tipuri de aritmii, cea mai cunoscută clasificare fiind în funcție de partea inimii unde se produce dereglarea și efectele care apar.
- Aritmii sinusale: presupun bătăi rapide ale inimii (până la 100 de bătăi pe minut). Aritmiile sinusale sunt de 2 feluri: tahicardia sinusală (se manifestă sub formă de palpitații, dureri în piept, dureri de cap și amețeală) și bradicardia (inima bate prea lent, pulsul scade sub 60 de bătăi pe minut. Se manifestă prin scăderea tensiunii arteriale, oboseală, dificultate respiratorie, amețeală, leșin în cazurile mai grave).
- Aritmii atriale: pot fi extrasistole atriale (apare ca urmare a hipertensiunii arteriale), tahicardia paroxistică atrială (se mărește ritmul cardiac, pulsul poate ajunge și la 220 bătăi pe minut), fibrilația atrială (înseamnă că inima nu mai pompează cantitatea de sânge de care are nevoie organismul, astfel încât sângele rămâne blocat în atrii, sub formă de cheaguri). Este important ca pacientul să înțeleagă ce este fibrilația atrială.
- Aritmii ventriculare: poate fi vorba despre extrasistolă ventriculară (apar cel mai adesea din cauza consumului de cafea, alcool, a fumatului, sau din cauza stresului), tahicardia paroxistică ventriculară (se instalează ca urmare a unui infarct miocardic), fibrilație, flutter ventricular (afecțiuni periculoase, care pot declanșa infarctul miocardic).
Cauzele aritmiilor cardiace
Aritmiile pot fi asociate cu un anumit stil de viață, sau cu anumite patologii.
Factorii care pot declanșa producerea aritmiilor sunt:
- fumatul;
- abuzul de alcool;
- excesul de cofeină;
- folosirea substanțelor stimulatoare (băuturi sau medicamente).
Este recomandat ca pacientul să recunoască singur care sunt factorii care influențează ritmul normal al inimii.
Patologiile care cresc riscul apariției aritmiei cardiace sunt:
- cardiopatia ischemică;
- hipertensiunea arterială;
- disfuncționalitățile glandei tiroide;
- diabetul;
- dezechilibrul electrolitic;
- apneea.
Cum se tratează aritmiile cardiace
Aritmia cardiacă se tratează în funcție de simptomatologia pacientului și de severitatea afecțiunii. Medicul cardiolog poate recomanda modificarea stilului de viață, tratament medicamentos, terapii invazive, sau intervenție chirurgicală.
Tratament medicamentos
Există o categorie de medicamente care se numește antiaritmice. Acestea pot preveni aritmia. Cardiologul poate prescrie de asemenea anticoagulante, antiagregante plachetare, sau chiar aspirină (reduce riscul de atac cerebral).
Modificări ale stilului de viață
Medicul poate recomanda:
- renunțarea la fumat;
- limitarea consumului de alcool;
- limitarea consumului de cofeină;
- evitarea stresului;
- evitarea emoțiilor puternice;
- dietă echilibrată;
- odihnă suficientă;
- mișcare cel puțin 30 de minute pe zi;
- menținerea unei greutăți corporale normale.
Terapii invazive
Pentru cazurile care nu sunt foarte ușoare, medicul poate recomanda o terapie invazivă:
- cardioversiunea electrică: ajută la sincronizarea inimii și obținerea unui ritm cardiac normal. Procedura se face sub anestezie.
- ablația de cateter: printr-un cateter se transmite energie către zone ale mușchiului cardiac, iar această energie poate să blocheze impulsurile anormale. O altă variantă ar fi izolarea venei pulmonare (procedura se folosește mai ales în cazul fibrilației atriale).
- implantarea dispozitivelor electrice: poate fi implantat un stimulator cardiac permanent (un dispozitiv care trimite impulsuri electrice la mușchiul cardiac pentru a menține ritmul cardiac normal), sau defibrilator cardiac (un dispozitiv electronic sofisticat, folosit în cazul în care pacientul este diagnosticat cu tahicardie ventriculară și fibrilație ventriculară).
Intervenții chirurgicale
Medicul recomandă intervenție chirurgicală în cazul în care tratamentul medicamentos sau o procedură invazivă nu ajută la ameliorarea stării pacientului. Medicul cardiolog este cel care recomandă cel mai bun tratament pentru pacient și de asemenea discută cu acesta opțiunile de tratament care există. Tot medicul este cel care comunică pacientului frecvența cu care acesta trebuie să vină la control. La rândul său, pacientul trebuie să ia legătura cu medicul dacă simptomele se agravează.
Important de reținut!
Simptomele care pot indica o problemă cardiacă sunt:
- dificultate respiratorie;
- amețeală;
- dureri în piept;
- modificări ale ritmului cardiac;
- hipertensiune arterială.
