Ziua Națională a Greciei 25 Martie

Sunt multe momentele istorice în care destinele poporului grec şi ale poporului român s-au împletit în această lume minunată, dar atât de frământată care este zona geopolitică a Balcanilor.

Existenţa primelor relaţii dintre strămoşii lor şi înaintaşii noştri datează din epoca marii colonizări greceşti, când pe coasta de vest a Pontului Euxin au înflorit o salbă de oraşe greceşti, dintre care Histria, Tomis şi Callatis au fost cele mai cunoscute. Au urmat apoi stăpânirea romană, cea romano-bizantină, bizantină, în care grecii şi românii s-au circumscris aceluiaşi set de valori culturale. Stăpânirea otomană, cea mai îndelungată a schimbat însă parcursul celor două popoare. Grecii au suferit cumplit de pe urma ocupaţiei otomane, cu măceluri de genul celui din Rodos, dar, prin elita lor au reuşit să penetreze sistemul de conducere otoman, devenind dragomanii (traducătorii) turcilor. Rezistenţa românească din Evul Mediu ne-a a dus în poziţia de dependenţă faţă de ei, în schimbul unui tribut. Totuşi, după domniile lui Constantin Brâncoveanu şi Dimitrie Cantemir, sultanul, de teama emancipării Ţărilor Române, a decis să aducă domni din familiile fanariote din Constantinopol, în special pe cele din cartierul Fanar. Aşa a început, pentru noi, secolul ”fanariot”, una din problemele controversate ale tranziţiei noastre către modernitate. A fost un secol în care cultura greacă s-a răspândit, ba chiar am avut domnitori de talia unui Constantin Mavrocordat, care avea curajul să publice un proiect de constituţie într-una din celebrele publicaţii franceze ale timpului. Evident, nu pot fi trecute cu vederea şi abuzurile, venalitatea, corupţia unor domnitori precum Hangerli, Caragea, atât de des prezentate de istoriografia comunistă în sensul prezentării luptei românilor contra asupririi. Totuşi, în preajma anului 1821, când în mai multe colţuri ale lumii, din America de Sud, până în Europa, revoluţia încerca să aducă eliberarea.

Românii şi grecii au făcut un front comun, Tudor Vladimirescu, un erou al războaielor ruso-turce şi Alexandru Ipsilanti, fiu de domnitor fanariot, ales efor general al Eteriei, societate secretă greacă înfiinţată la Odessa, cu sprijinul lui Capodistrias, sfetnic al ţarului Rusiei, încercând un război comun. Ambii au făcut greşeli, Rusia i-a dezavuat şi ambele revoluţii au eşuat. Dacă în Principate s-a revenit la domni pământeni, Grecia a continuat lupta şi, cu sprijin extern, şi-a câştigat independenţa, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. România a mai trebuit să lupte încă o jumătate de secol pentru acest deziderat.

Grecii şi românii au menţinut bunele relaţii. Este suficient să amintim impresia deosebită pe care Evanghelie Zappa, unul din grecii stabiliţi aici o avea pentru România şi pentru români. De undeva dintr-un conac din Ialomiţa, a pus la cale temerara idee de restaurare a Jocurilor Olimpice cu desti ani înaintea lui Pierre de Coubertin. Să ne amintim că Regina Maria, supranumită ”soacra Balcanilor” l-a căsătorit pe principele Carol, viitorul rege Carol II cu Principesa Elena a Greciei şi pe fiica sa Elisabeta cu Regele George II al Greciei. Cele două state, bazate pe această alianţă dinastică, au făcut parte din Înţelegerea Balcanică, din 1934. Ambele au intrat în cea de-a doua conflagraţie mondială, suportând dur efectele acesteia. Grecia a luptat împotriva ocupaţiei germane, iar România a încercat să iasă dintr-un război în care era aliata Germaniei, mai mult de nevoie, după ce fusese sfârtecată de inamici, doar de bunăvoie.

La finalul războiului, Grecia şi România erau pe masa aliaţilor, ca numai bune de împărţit în ”sfere de influenţă”. În octombrie 1944, la Moscova, Churchill şi Stalin conveneau, pe un petec de hârtie, ca Grecia, unde era o masivă mişcare comunistă, să rămână în orbita ”Vestului”, iar România, unde comuniştii erau o minoritate, să rămână în ”Est”.

Cei peste şaptezeci de ani care au trecut de atunci au fost marcaţi profund de această decizie. Grecia, care potrivit multor analize, în perioada interbelică era după România, s-a dezvoltat, iar după câteva episoade de dictatură a aderat la Uniunea Europeană, în 1981. România, abia după 1990, a pornit pe acest drum, odată cu căderea comunismului.  Grecia a fost un membru NATO deosebit de activ, rachete strategice americane fiind plasate aici. După 2004, anul integrării noastre în NATO, România a deschis şi ea drumul înfiinţării de baze americane.

Anul acesta, la 25 martie – Ziua Naţională a Republicii Elene – grecii de pretutindeni sărbătoresc 201 de ani de la izbucnirea Revoluţiei de la 1821, cea mai importantă dată din istoria modernă a Greciei, punctul de plecare al Renaşterii naționale.

În acest context, Uniunea Elenă din România organizează o serie de manifestări culturale.

Vineri, 25 martie 2021, orele 18.00, se va desfăşura în Sala „C.A. Rosetti” a Palatului Parlamentului României un Spectacol omagial la care au confirmat prezenţa înalţi demnitari ai statului român şi elen, personalităţi ale vieţii culturale, sociale şi economice româneşti şi greceşti. Evenimentul se va desfăşura sub egida Ambasadei Republicii Elene în România şi va include un concert de muzică clasică susţinut de Orchestra de Cameră a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploiești, sub conducerea domnului Anastasios Symeonidis, solist Pantelis Stamatelos.

Filialele Uniunii Elene din România vor celebra această zi prin diverse activități culturale şi comemorative. Printre acestea, Filiala Elenă Prahova (miercuri, 23 martie 2022, ora 19.00, concert extraordinar al Orchestrei de Cameră a Filarmonicii „Paul Constantinescu” din Ploieşti), Filiala Elenă Bucureşti (duminică, 3 aprilie, ora 17.00, spectacol la Sala Dalles), Filiala Elenă Galaţi (sâmbătă, 9 aprilie, ora 10.30, spectacol la Casa de Cultură a Sindicatelor ) Filiala Elenă Constanţa (sâmbătă, 30 aprilie, ora 17.00, spectacol la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa) etc.

Evenimentele dedicate Zilei Naţionale a Greciei au început încă de la mijlocul lunii martie. În data de 15 martie 2022, în spațiul expozițional „Papirus” al Bibliotecii Naționale a României, s-a desfăşurat în parteneriat vernisajul expoziţiei de grup de pictură, artă decorativă și grafică intitulată VALUL GRECESC, ediția a X-a. Prezentarea este programată a se desfășura în perioada 14 – 27 martie 2022.

Lasă un comentariu